Google mi-a adus un minunat text de George Paul MEIU
(...)
Haideti in bucatarie! Aici, in vitrina bufetului, daca priveai printre facturi si chitante, zareai alt gen de oua: oua vopsite intr-o singura culoare, verzi sau rosii, si cu frunza de patrunjel imprimata pe coaja. Le zicea “oua in stramp”, pentru ca erau vopsite in ciorapi de dama. Se fierbea oul, se lipea o frunza de patrunjel pe el, se lega in ciorap si se baga in culoare. Le facea o sora a bunicii care traise mult prin Brasov. Tot in bufet, mai erau niste oua de ciocolata in staniol auriu, oua din margelute s.a. Indiferent daca era incondeiat, vopsit in stramp, de ciocolata sau de zahar, acesta era “oul-fetis”. Adica “oul-suvenir” care - independent de Paste, permanent dependent de vitrina - reprezinta o traditie obiectificata ce sta la baza discursurilor nationaliste socialiste si postsocialiste. El reprezinta alienare, asa cum reprezinta de altfel in filozofia marxista si fetisismul bunului comercial.
“Oul-fetis”, spre deosebire de Humpty-Dumpty, imparte peretele sau semantic cu “oul-poteca“. “Poteca cotita” sau “poteca ratacita” erau nume folosite pentru a desemna diferite tipuri de linii incondeiate pe ou. Insa aici folosesc termenul de “poteca” in sensul de relatie. Astfel, “oul-poteca” - spre deosebire de “oul-fetis” - nu poate avea o semnificatie independenta de context: ea se stabileste prin relatia (poteca) dintre doi sau mai multi indivizi, intr-un anume context social si istoric.
(...)
Daruirea si consumarea oului de Pasti concep oul ca poteca: ceea ce e menit sa relationeze trebuie sa vina si sa plece. Daca zaboveste, devine fetis. “Oul-fetis” era intrebuintat in descantece sau ingropat pe hotar pentru rodnicie. Astfel, din fetis se facea din nou poteca si disparea in comunicarea cu supranaturalul. Vitrina eternizeaza “oul-fetis”. Odata, din joaca, am spart unul dintre ouale incondeiate din vitrina bunicii. Mirosul de ou stricat a dominat camera pentru cateva zile, ca si cum oul insusi are fi vrut sa se razbune pentru ca a fost indepartat de pe poteca.
